R.T.: Pentru ascultătorii români, să precizăm că Kollektivgesellschaft este o formă colectivă de organizare a unei firme, după care vine SRL-ul – GmbH ar fi echivalentul SRL-ului românesc, iar AG este echivalentul societății pe acțiuni.

Domnule Comârlău, vreau să ne spuneți pentru ascultătorii și urmăritorii The 4th Wave, care ar fi provocările muncii în construcții în Elveția? Cum este piața construcțiilor în acest moment?

Ion Comârlău: Este o mare concurență. Din 2018 am observat și tot țin sub observație cum marile firme sau marii concerni încearcă să elimine firmele mici de construcții – Kollektivgesellschaft, Einzelunternehmen, iar în momentul de față și GmbH – pentru a nu mai exista concurență.

Ca și român, sau indiferent de naționalitate, orice firmă venită din exterior este o concurență pentru piața elvețiană, ceea ce mi se pare corect. Oricine poate deschide aici o firmă cu 20.000 CHF sau un Einzelunternehmen cu 0 CHF și să înceapă afacerea la un preț minim, unde nici măcar muncitorii nu și-i pot plăti.

R.T.: Adică fac un fel de dumping, să înțelegem?

Ion Comârlău: Sau chiar mai mult.

R.T.: Și, ducând prețurile în jos, mai pot plăti salariile?

Ion Comârlău: Nicio șansă.

R.T.: Și atunci ce se întâmplă cu firmele care scad prețurile atât de mult încât nu mai pot să-și plătească angajații? Ce se întâmplă cu firmele care promit salarii de vis și care se duc în dumping, adică oferă marilor concerne niște prețuri atât de joase încât le este greu să le susțină?

Ion Comârlău: Ca să îți spun direct unde e greșeala fatală, firmele mari, gen Easy Bau sau Implenia, niciodată nu te lasă să negociezi cu ele direct. Prinzi a doua mână, a treia mână, chiar și a patra mână, iar în momentul acela, îți pun în față o listă de prețuri – accepți sau pleci.

Majoritatea firmelor vin din România, Germania sau Franța și acceptă niște prețuri ireal de mici. Dau un exemplu: în Germania, 20 de euro pe metru pătrat, iar în Elveția, 35-40 CHF pe metru pătrat. Diferența pare mare, dar muncitorii nu se gândesc că salariile din Elveția sunt mult mai mari. Ca să ai un muncitor bun, salariul trebuie să fie între 4.500 CHF și 5.900-6.000 CHF.

R.T.: Ne referim la salariul brut, între 4.900 CHF și 6.000 CHF, da?

Ion Comârlău: Exact. Eu le plătesc atât, dar alții nu iau nici măcar 3.300 CHF. Le-am explicat multora că 28 CHF pe oră, cât dau eu sau asociatii, înseamnă mai mult decât 40 CHF promiși de alții.

În momentul în care o firmă din România sau altă țară intră pe un șantier mare, trebuie să aibă un Leistungsverzeichnis (LV), adică un deviz clar al lucrărilor. În Elveția, însă, pe multe șantiere nu există LV, doar liste de prețuri: „Faci asta? Costă 5 CHF. Asta? Costă 10 CHF” și tot așa. Asta nu este o metodă sustenabilă.

R.T.: Sunteți de la început pe acest șantier?

Ion Comârlău: Cunosc acest șantier de la început, însă nu lucrez aici de la început.

R.T.: Câți contractori și subcontractori, în afară de dumneavoastră, au rezistat de la început? În afară de firma pe care o reprezentați acum, D*********u AG, câte firme mici au mai rezistat pe șantier de la început și până acum?

Ion Comârlău: În momentul de față, mai sunt trei firme.

R.T.: Din câte, aproximativ?

Ion Comârlău: Din aproximativ 67. Dintre acestea, 10 firme au dat Konkurs (faliment), altele au abandonat lucrările la jumătate pentru că nu mai puteau continua, iar altele sunt în drum spre faliment.

R.T.: Ce s-a întâmplat cu muncitorii acestor firme?

Ion Comârlău: Aceștia nu și-au primit banii.

R.T.: Sau au fost concediați, da?

Ion Comârlău: Da! Dar pot să vă explic de la început de unde a pornit greșeala.

R.T.: O clipă, ajungem și acolo! Deci, să înțelegem: muncitorii care lucrează pentru firme fără tradiție sau recunoaștere, care vin cu prețuri foarte mici, riscă să fie concediați fără salarii plătite?

Ion Comârlău: Exact, dar greșeala nu e aici! Prețurile sunt atractive, dar problema reală e la contractori. Mulți nu știu să-și gestioneze șantierul, timpul și oamenii. Dacă tu, ca antreprenor, nu ești prezent 8 ore pe zi pe șantier, atunci deja te-ai prăbușit.

R.T.: Din 67 de firme, ne-ați spus că aici lucrau la un moment dat 700 de muncitori, da? Câți dintre aceștia erau români?

Ion Comârlău: Aproximativ 200.

R.T.: Acum, câți români mai muncesc pe șantier?

Ion Comârlău: Aproximativ 11.

R.T.: 11 din 200?!

Ion Comârlău: Da. Din aceștia, 8 lucrează la mine, 2 la instalații electrice, iar 1 la Vima, cel mai vechi pe acest șantier.

R.T.: Și ceilalți? Unde au plecat?

Ion Comârlău: Mulți s-au întors în România pentru că nu și-au mai putut plăti cheltuielile. Alții s-au dus la Temporar, încercând să mai salveze ceva. Dar, credeți-mă, dacă ai două luni de facturi neplătite, ești în gaură tot anul.

R.T.: Explicați-ne ce se întâmplă cu Betreibungsamt (Biroul de Executări Silite).

Ion Comârlău: Betreibungsamt este cea mai mare GmbH din Elveția, care nu rămâne niciodată fără bani. Din momentul în care îți trimit o scrisoare și nu te prezinți o dată, a doua oară, a treia oară, îți trimit poliția la ușă și te execută.

R.T.: Să explicăm ascultătorilor. Betreibungsamt este o instituție a Trezoreriei și Fiscului cantonului. Sunt două entități distincte: Betreibungsamt și Inkasso.

Ion Comârlău: Corect. Dar Inkasso este și mai mare ca Betreibungsamt. Prima dată ajungi la Betreibungsamt, apoi la Inkasso, sau uneori la amândouă.

R.T.: Poți să îți prelungești permisul de ședere B dacă ai datorii la Betreibungsamt?

Ion Comârlău: Dacă le-ai rezolvat în 5 ani, da. Dacă nu, nicio șansă.

R.T.: Datoriile se șterg după 5-10 ani, ca în Europa, sau rămân?

Ion Comârlău: Nu, se șterg doar dacă ai dispărut din sistem. Dar dacă te întorci, apar imediat în registru.

R.T.: Dacă ai muncit 12 luni în Elveția, cu stagiu de cotizare complet și permis B, ai dreptul la pensie?

Ion Comârlău: Depinde unde lucrezi.

R.T.: Și dacă ai dreptul la pensie, dar ai datorii restante, ce se întâmplă?

Ion Comârlău: Îți iau banii din pensie, pentru că pensia este garantată la bancă sau la stat.

R.T.: Deci poate fi executată de Betreibungsamt?

Ion Comârlău: Exact.

R.T.: Ce se întâmplă dacă un muncitor își abandonează locul de muncă fără preaviz?

Ion Comârlău: Eu nu fac nimic, dar alte firme îi trimit Mahnung (somații) și îi pun la Betreibungsamt. În Elveția, angajatorii pot cere despăgubiri pentru că și-au făcut un plan cu tine, iar dacă pleci fără preaviz, îi pui în dificultate.

R.T.: Când trebuie să dai preavizul?

Ion Comârlău: În primele 3 luni, 2 zile. După 3 luni, 7 zile lucrătoare. Depinde și de firma unde lucrezi.

R.T.: Muncitorii români înțeleg aceste reguli?

Ion Comârlău: Greu. Mulți vin cu ideea că au drepturi, dar nu au niciun drept în primele 12 luni, pentru că nu au contribuit în Elveția.

R.T.: Deci, fără ajutor social în primul an?

Ion Comârlău: Exact. Elveția nu face parte din UE și nu aplică aceleași reguli ca Uniunea Europeană.

R.T.: Angajatorul este obligat să ofere cazare?

Ion Comârlău: Nu! Obligat este doar să-ți plătească salariul la timp și să-ți ofere muncă.

R.T.: Elvețienii cum privesc această mentalitate românească, când muncitorii cer cazare?

Ion Comârlău: Răspunsul tipic: „Du lebst im falschen Film” (Tu trăiești într-o altă realitate).

R.T.: Este angajatorul obligat să meargă cu muncitorul de mână la Primărie să-i facă actele?

Ion Comârlău: Nu! El trebuie doar să ofere contractul de muncă. Restul e treaba angajatului.

R.T.: Cât ar trebui să aibă economii un muncitor român care vine în Elveția?

Ion Comârlău: 5.000 - 7.000 CHF, minim!

R.T.: Și dacă nu îi are?

Ion Comârlău: În 6 luni e falit.

R.T.: Și ce se întâmplă cu acei oameni care vin în Elveția fără economii, acceptă să lucreze pentru firme care nu au bonitate financiară și ajung în dificultăți?

Ion Comârlău: Ei bine, să zicem că undeva la 20% dintre ei îi salvez eu. Îi iau de pe alte șantiere sau de pe Facebook, din anunțurile unde se plâng că nu și-au primit banii. Îi adun în apartamente, încerc să îi ajut, dar aici apare din nou mentalitatea românească. După ce se pun pe picioare, pleacă fără să spună nimic și se întorc în aceeași situație.

R.T.: Deci ei folosesc ajutorul oferit ca pe un drept?

Ion Comârlău: Exact! Aș putea să îți dau exemple: 7.000 CHF acolo, 3.000 CHF dincolo, 2.000 CHF în altă parte – bani pe care acești oameni nu îi aveau când au venit pe șantier.

R.T.: Ce ne puteți spune despre muncitorii est-europeni și români, în particular, și despre mentalitatea față de muncă? Putem spune că mulți dintre ei „trăiesc în alt film”, așa cum spun elvețienii?

Ion Comârlău: Nu neapărat! Cred că noi suntem de vină. Noi, cei care mergem în România și ne afișăm cu mașini scumpe, cheltuim bani în exces și dăm impresia că aici curge lapte și miere. Ei cred că, dacă altul a reușit, vor reuși și ei.

🌍 Piața muncii din Elveția este în continuă schimbare, iar unele meserii sunt mai căutate decât altele. Pentru a înțelege mai bine tendințele pentru 2025, salariile și cererea de forță de muncă, citește acest articol despre provocările și oportunitățile pieței muncii.

R.T.: Dacă sunt atât de grele condițiile de muncă și regulile atât de stricte, comparativ cu România unde viața este mai lejeră, de ce ar veni un muncitor bun în Elveția?

Ion Comârlău: Dacă aș fi în România și mi-ar spune cineva să vin în Germania sau Elveția, cred că l-aș bate! Salariile din România sunt bune. Dacă ai 1.500 euro pe lună și o grădină, poți economisi 1.000 euro lunar.

💼 Pentru cei care doresc să aibă mai multă independență și să nu depindă de un angajator, o opțiune este să își deschidă propria afacere în Elveția. Află cum poți înființa o firmă „Einzelunternehmen” și ce pași trebuie să urmezi citind acest scurt ghid pentru începători.

R.T.: Ce înseamnă o zi de muncă pe șantier? La ce oră începe și când se termină?

Ion Comârlău: La 07:00 fix începe munca. Dar la 06:50 trebuie să fii deja pe șantier.

R.T.: Deci se face scanarea înainte de a începe efectiv munca?

Ion Comârlău: Exact! Se scanează cardul.

R.T.: Câte pauze sunt?

Ion Comârlău:

• 09:00 – pauză de 30 de minute

• 12:00 – pauză de 30 de minute

• 16:00 – se termină munca

R.T.: Deci efectiv se lucrează 7 ore și jumătate, dar se notează 8 ore?

Ion Comârlău: Corect!

R.T.: Ce se întâmplă dacă un inginer sau supervizor vede pe cineva fumând pe șantier?

Ion Comârlău: Amendă și interdicție de 24 de ore pe șantier. A doua oară, contractul este desfăcut și nu mai ai ce căuta pe șantier.

R.T.: Ce se întâmplă dacă cineva consumă alcool sau droguri?

Ion Comârlău: Automat interdicție pe șantier pentru totdeauna!

R.T.: Cum e cu „Doreii” care fumează pe la colțuri, beau coniac Unirea, joacă cărți?

Ion Comârlău: Nu există așa ceva! În contractele de muncă pe care le-am făcut pentru firma mea, am specificat clar:

• NU alcool

• NU droguri

• NU jocuri de noroc în timpul muncii

R.T.: Dacă un muncitor român vine în Elveția, trebuie să aibă bani economisiți?

Ion Comârlău: Da! Dacă vii în Elveția cu 100 CHF în buzunar, ai o problemă mare.

📌 Dacă ești la început de drum și vrei să afli ce trebuie să faci pentru a te integra pe piața muncii din Elveția, citește acest ghid esențial, unde găsești informații despre documente, locuință și primele etape ale angajării.

R.T.: Cât ar trebui să aibă, în realitate?

Ion Comârlău:

• 3.000 - 4.000 CHF – garanția la apartament

• 1.200 CHF – chiria pe prima lună

• 1.500 - 2.000 CHF – bani pentru cheltuieli de bază (mâncare, transport, asigurare medicală)

R.T.: Ce se întâmplă dacă un muncitor vine fără bani?

Ion Comârlău: Intră în minus din prima lună!

• Asigurarea medicală – 380 CHF

• Internet, curent – 150 CHF

• Radio & TV (Billag) – 150 CHF

• Și dacă nu are bani de chirie sau cauțiune, atunci e îngropat financiar.

🛑 Unii muncitori ajung chiar mai rău: plătesc intermediarilor sume mari pentru „locuri de muncă garantate” și ajung în condiții mizere, fără contracte reale. Dacă vrei să eviți aceste capcane, citește această investigație despre joburile false în străinătate și află la ce trebuie să fii atent.

R.T.: Dacă acceptă să lucreze pentru o firmă fără bonitate financiară, ce se întâmplă?

Ion Comârlău: Ajunge în datorii, iar în 6 luni e falit.

⚠️ Multe persoane ajung în dificultăți financiare pentru că nu verifică serios angajatorul înainte de a accepta un loc de muncă. Află cum să eviți aceste probleme citind acest ghid pentru nou-veniți, care te ajută să recunoști ofertele nesigure și să eviți situațiile riscante.